Psihoterapie pentru pacientii oncologici

    Diagnosticul de cancer si starea de boala careia i se asociaza reprezinta factori puternici generatori de stres. Termenul de stres face referire la un complex de reactii fiziologice si psihologice care au loc atunci cand in viata persoanei apar provocari sau amenintari ce par ca ii depasesc abilitatile de a le face fata cu succes si ii perturba ritmul obisnuit al vietii. Acest raspuns este necesar si mobilizator pe termen scurt, facilitand adaptarea, dar, atunci cand organismul este pus in situatia de a sustine acest tip de activare pe perioade indelungate de timp, apare asa numitul stres cronic, cu efecte negative asupra sanatatii, demonstrate prin numeroase studii (Epel et al., 2018; Holt-Lunstad et al., 2015; Cohen, Janicki Deverts si Miller, 2007).

    Diagnosticul oncologic aduce brutal in viata persoanei care il primeste foarte multe schimbari dificile. Oamenii activi de altadata devin pacienti, supusi unor tratamente care pot fi dureroase sau doar inconfortabile si care pot avea efecte secundare neplacute. Relatiile din familie se reaseaza si capata conotatii noi. Imaginea de sine se schimba, uneori odata cu schimbarile prin care trece corpul. Pacientul este uneori obligat sa ia o pauza profesionala nedorita sau sa intrerupa proiecte personale in care era foarte implicat.

Psihoterapia si sanatatea mentala a pacientului oncologic

     Incarcatura emotionala a cuvantului “cancer” este foarte mare, aducand in prim plan fricile noastre cele mai ascunse si obligandu-ne sa contemplam fragilitatea specifica conditiei noastre umane.  

    Unele studii epidemiologice si clinice au demonstrat legatura intre factori precum stresul cronic, depresia, izolarea sociala si progresia cancerului, punand accentul pe relatia dintre stresul cronic si procesul de metastazare (Moreno-Smith, Lutgendorf, Sood, 2010). Studii mai recente au confirmat ca hormonii de stres pot fi asociati cresterii tumorale si favorizeaza diseminarea metastatica a celulelor canceroase (Galluzzi si Kroemer, 2019). In alte studii, realizate pe animale, stresul indus a fost asociat cu diminuarea efectului antitumoral al tratamentului chimioterapic, reducand timpul de supravietuire si procentul indivizilor supravietuitori pe termen lung in grupul experimental, prin mecanisme asociate raspunsului imunologic (Zorzet, Perissin, Rapozzi, et al. 1998). 

    Stresul cronic este asociat si cu dezvoltarea problemelor de sanatate mentala, cum ar fi depresia sau anxietatea (Praag, 2004, Cohen, Janicki Deverts si Miller, 2007). Depresia clinica afecteaza aproximativ 20% dintre pacientii oncologici (Pittman, Suleman, Hyde, Hodgkiss, 2018), impactand in sens negativ calitatea vietii acestora.

Beneficiile interventiilor psihologice pe parcursul tratamentului oncologic

    Interventiile psihologice pot avea efecte pozitive asupra calitatii vietii pacientilor diagnosticati cu cancer (Moorey si Greer, 2002).
• Pacientii pot beneficia de interventii de psihoeducatie, prin care sa intelega mai bine interconexiunile dintre minte si corp, dintre raspunsul psihologic si cel fiziologic in fata factorilor generatori de stres si pot invata strategii si tehnici de gestionare a stresului, adecvate situatiei lor particulare (prin tehnici cognitive sau de mindfulness, prin tehnici de relaxare sau abordari comportamentale, etc).
• Psihoterapia cognitiv-comportamentala este un tratament a carui eficienta a fost validata clinic pentru anxietate si depresie, afectiuni adesea asociate bolii oncologice, cu efecte pozitive obtinute intr-un numar relativ scurt de sedinte (Stewart & Chambless, 2009).
• Psihoterapia incurajeaza si ofera un spatiu de siguranta pentru exprimarea deschisa a emotiilor, facilitand ajustarea mentala la situatia de boala (Brandau et al, 2016).
• Psihoterapia promoveaza preluarea controlului si participarea activa a pacientilor in lupta cu boala.

Beneficiile interventiilor psihoterapeutice de grup

    Reactia la o situatie de stres intens si de lunga durata, cum este cel generat de un diagnostic oncologic, este mediata de o multitudine de factori, cum ar fi: experientele anterioare de viata, sistemul de credinte si valori al persoanei, prezenta sau absenta in viata pacientului a altor agenti stresori majori concomitenti, perceptiile cu privire la resursele disponibile pentru a face fata situatiei (personale, familiale, sociale, materiale, medicale, spirituale etc), etc.
     Aceste diferente inter-individuale devin factori utili in interventiile psihoterapeutice de grup, unde participantii invata din experienta si din modul celorlalti de a se raporta la situatia de boala si de a face fata provocarilor impuse de aceasta. In grupul de suport, pacientii au acces la alte povesti de lupta cu boala si se conving in mod direct ca exista si alte strategii cognitive si emotionale de raspuns, cu efectele lor.
     Grupul de psihoterapie ajuta pacientul oncologic sa inteleaga ca si altii, ca si el, trebuie sa faca fata in acelasi carusel emotional, uneori epuizant, pe care boala oncologica il aduce cu sine. A face parte dintr-un grup diminueaza sentimentul de izolare sociala cu care multi pacienti se confrunta, chiar si atunci cand sunt inconjurati de oameni. Uneori, incurajarile celor din jur ofera o perspectiva foarte indepartata de realitatea de zi cu zi a persoanei bolnave si multi pacienti afirma ca numai cine a trecut prin aceasta incercare i-ar putea intelege cu adevarat.
    In grupul de psihoterapie, pacientii se ajuta unii pe ceilalti, oferind empatie si suport emotional, iar ajutorul dat celorlalti are efecte pozitive in plan emotional pentru cel care-l ofera, prin conectare emotionala, dezvoltarea sentimentului utilitatii personale, reevaluarea propriei situatii de viata si exersarea abilitatilor de auto-reglare emotionala, astfel incat “ajutandu-i pe ceilalti, ne ajutam pe noi” (Doré et. al., 2017).

Beneficiile psihoterapiei in grupuri de suport pentru pacientii oncologici

    In grupurile de interventie psihoterapeutica structurate, exista o serie de teme de discutie prestabilite, pe care participantii la grup le parcurg, afland informatii despre modul in care boala oncologica isi poate pune amprenta asupra psihicului si sanatatii mentale, invatand tehnici de a gestiona mai bine emotiile sau de a imbunatati relatiile interpersonale afectate si ele, adesea de boala, etc.

     Numarul de participanti in grupurile de psihoterapie variaza, in general, intre 5 si 12 persoane. In grupurile de suport nestructurate, de tip expresiv-suportiv, se sustine exprimarea libera a gandurilor si emotiilor cu privire la problemele curente ale participantilor.

    Spitalul OncoFort pune la dispozitia bolnavilor oncologici servicii integrate de diagnostic si tratament: analize, investigatii, consultatii si tratament oncologic (radioterapie, chimioterapie, imunoterapie, radioterapie cu iod). Suplimentar tratamentului oncologic, avem grija si de sanatatea mentala a pacientilor nostri! In Spitalul OncoFort echipa medicala organizeaza grupuri de suport pentru pacientii oncologici care sunt in tratament aici.

   Pacientii care se afla in curs de tratament in cadrul spitalului Oncofort, beneficiaza de o sedinta de psihoterapie cognitiv-comportamentala gratuita! Pentru informatii si programari sunati la 021 323 0000

    In actualul context pandemic, sedintele de psihoterapie se pot desfasura online. Pentru a participa la psihoterapie cognitiv-comportamentala de grup (exclusiv online), va puteti inscrie apeland la 021 323 0000 

Referinte

1. Epel et al. (2018), More than a feeling: A unified view of stress measurement for population science, Frontiers in Neuroendocrinology, 49, pp. 146-169.
2. Holt-Lunstad et al, (2015), Loneliness and social isolation as risk factors for mortality: a meta-analytic review, Perspect Psychol Sci, 10(2), pp. 227-237.
3. Cohen, Janicki Deverts si Miller, (2007), Psychological Stress and Disease, JAMA, 298(14), pp. 1685–1687.
4. Moreno-Smith, Lutgendorf, Sood, (2010). Impact of stress on cancer metastasis, Future Oncol. 6(12), pp. 1863–1881
5. Galluzzi, Kroemer, (2019). Cancer Cells Thrive on Stress, Trends in Cell Biology, 29 (6), pp. 447-449
6. Zorzet, Perissin, Rapozzi, et al. (1998), Restraint stress reduces the antitumor efficacy of cyclophosphamide in tumor-bearing mice. Brain Behav. Immun, 12(1), pp. 23–33
7. Praag, (2004), Can stress cause depression?, Prog Neuropsychopharmacol Biol Psychiatr, 28(5), pp. 891-907.  
8. Pitman,  Suleman,  Hyde,  Hodgkiss (2018). Depression and anxiety in patients with cancer,  BMJ; 361:k1415
9. Moorey si Greer, (2002), Cognitive behaviour therapy for people with cancer, Oxford University Press, Oxford
10. Stewart, & Chambless, (2009). Cognitive-behavioral therapy for adult anxiety disorders in clinical practice: A meta-analysis of effectiveness studies. Journal of Consulting and Clinical Psychology, 77(4), pp. 595-606.
11. Brandau et al, (2016), Measuring emotion regulation and emotional expression in breast cancer patients: A systematic review, Clinical Psychology Review, 43, pp. 114-127
12. Doré, Morris, Burr, Picard, & Ochsner, (2017). Helping others regulate emotion predicts increased regulation of one’s own emotions and decreased symptoms of depression. Personality and Social Psychology Bulletin, 43(5), pp. 729-739.
13. Reiche, Nunes, Morimoto, (2004). Stress, depression, the immune system, and cancer. Lancet Oncol. 5, pp. 617‐625.
14. Seruga, Zhang, Bernstein, Tannock, (2008). Cytokines and their relationship to the symptoms and outcome of cancer. Nat Rev Cancer, 8, pp. 887‐899.
15. Cohen, Gianaros, Manuck, (2016). A Stage Model of Stress and Disease. Perspect Psychol Sci., 11(4), pp. 456-63.

17-12-2020